Din gol se naște un plin,
Adâncul înaltul provoacă,
Răul te scapă de chin,
Uitarea în timpuri ne toacă,
Leac se ascunde-n venin,
...acesta e DARUL primit din senin!
Seminţe…
Când te găsești alergând gâfâind pe cărare
Şi viața îți pare o cursă în care
Doar cei mai rapizi ajung și înving,
Oprește-ți avântul spre visul perfid,
Găsește-ți cuvântul și gândul ferit
Ce-ascunde adânc adevărul mărunt
Şi toate le-ascultă, căci toate îți sunt
De mirare...
‘a batut in fundul lumii cineva’ ….(ne/rost/irea ce schimba firea )
anii sau scurs printre intimplari, au trecut vinturile peste nisipuri care sau maruntit, au trecut norii peste munti ce au incaruntit, au curs apele in vai ce au obosit in delte sufocate, stelele se rotesc de eternitati in bolte ce nu mai sunt privite, ploile cad prea des unde nu sunt dorite, cresc deserturile inghitind mari, dispare Aral, nu mai sunt aurore in continentul austral, pornesc tzunami din nelinisti telurice adunate ancestral, ghetarii nu vor sa mai astepte , se topesc in calatorii ireversibile, termitele nu mai recunosc nordul, fluturii sunt arshi de lumina felinarilor si nu mai merg niciodata spre luna, pasarea colibri nu mai face pui, iar panda se ascunde in tulpine de bambus refuzind nasteri artificiale, oamenii au sentimente amputate de graba, copii zimbesc computerizat, orasele se sufoca de masini, timpul dispare in asteptari, meduzele invadeaza mari, alge sufoca plaje, faptul divers se raspindeste in intregul univers, la Antipa a fost impaiat ultimul poet fara vers.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.
Fără concluzii care știi ce sunt... ("E o singură concluzie: totu-i o iluzie!")