Din gol se naște un plin,
Adâncul înaltul provoacă,
Răul te scapă de chin,
Uitarea în timpuri ne toacă,
Leac se ascunde-n venin,
...acesta e DARUL primit din senin!
Seminţe…
Când te găsești alergând gâfâind pe cărare
Şi viața îți pare o cursă în care
Doar cei mai rapizi ajung și înving,
Oprește-ți avântul spre visul perfid,
Găsește-ți cuvântul și gândul ferit
Ce-ascunde adânc adevărul mărunt
Şi toate le-ascultă, căci toate îți sunt
De mirare...
a vedea vederea, a gasi gasirea, a afla menirea
e greu de imaginat ca poate fi ceva atit de deosebit, ca ce aflam de fiecare data
cautarea duce la gasire, acum/ulaare la decantare, repetarea la rafinare…
toate sub un nume: vesnica mirare
One Response to “a vedea vederea, a gasi gasirea, a afla menirea”
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.
Fără concluzii care știi ce sunt... ("E o singură concluzie: totu-i o iluzie!")
ecou de mine insumi; ce tare e bursucul, dar cum poate pescui pasarea, iar scaunul de caine te mira pina maine
ael