Din gol se naște un plin,
Adâncul înaltul provoacă,
Răul te scapă de chin,
Uitarea în timpuri ne toacă,
Leac se ascunde-n venin,
...acesta e DARUL primit din senin!
Seminţe…
Când te găsești alergând gâfâind pe cărare
Şi viața îți pare o cursă în care
Doar cei mai rapizi ajung și înving,
Oprește-ți avântul spre visul perfid,
Găsește-ți cuvântul și gândul ferit
Ce-ascunde adânc adevărul mărunt
Şi toate le-ascultă, căci toate îți sunt
De mirare...
clondirica
(cântec târziu de voie nebună)
în beția mea
cea de catifea
sau de mucava
în beția mea
se găsea ceva
ce voia să stea
sau să părăsească
ce-avea să găsească
ce avea să fie
încă o beție,
o melancolie
o simandrofie
în beția mea
cea fără de sine
se găsea un bine
sau un rău, ceva
fără de trufie
și fără să știe
o inconștientă
o inadvertență
o incandescență
în beția ta
cea de mucava
sau de catifea
cea de ignoranță
atârnată-n clanță
în beția ta
se găsea ceva
ce avea să fie
o fantasmă nouă
împărțită-n două
pe la ora nouă
pe la ora șapte
lipsită de șoapte
și fără de spițe
vinul din mlădițe
dintr-o primăvară
venită-ntr-o seară
pe la asfințit
pe la infinit
pe la asfințit,
pe la infinit
pe la efemer
ce o fi, să fie
ce-o cădea din cer
ploi, ninsori si ger
și din ochii ei
înălțați la zei
lacrimi mii și-o mie
fără să suspine
și fără să știe
în beția noastră
floarea e albastră
și-i așa gingașă
ca un prunc în fașă
ca o luminare
într-o altă zare
mai departe însă
tristă-i și e plânsă
că nu e să fie
încă o beție
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.
Fără concluzii care știi ce sunt... ("E o singură concluzie: totu-i o iluzie!")