Din gol se naște un plin,
Adâncul înaltul provoacă,
Răul te scapă de chin,
Uitarea în timpuri ne toacă,
Leac se ascunde-n venin,
...acesta e DARUL primit din senin!
Seminţe…
Când te găsești alergând gâfâind pe cărare
Şi viața îți pare o cursă în care
Doar cei mai rapizi ajung și înving,
Oprește-ți avântul spre visul perfid,
Găsește-ți cuvântul și gândul ferit
Ce-ascunde adânc adevărul mărunt
Şi toate le-ascultă, căci toate îți sunt
De mirare...
din cenusa
dupa o citire la gura sobei:
=======
pe o piatra era la o rascruce scris:
ce este un strigat pe care nu il aude nimeni?
ce este o singuratate ce nu are margini in nici o stire?
cum doare o intrebare ce moare in raspuns fara la nimeni ajuns?
cum se usuca anii semanati in toti cei de vreme imprastiati?
cum de nu mai sunt pomeniti cei de uitare …ingropati?
oare vreodata o sa aflati?
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.
Fără concluzii care știi ce sunt... ("E o singură concluzie: totu-i o iluzie!")