Din gol se naște un plin,
Adâncul înaltul provoacă,
Răul te scapă de chin,
Uitarea în timpuri ne toacă,
Leac se ascunde-n venin,
...acesta e DARUL primit din senin!
Seminţe…
Când te găsești alergând gâfâind pe cărare
Şi viața îți pare o cursă în care
Doar cei mai rapizi ajung și înving,
Oprește-ți avântul spre visul perfid,
Găsește-ți cuvântul și gândul ferit
Ce-ascunde adânc adevărul mărunt
Şi toate le-ascultă, căci toate îți sunt
De mirare...
galben ud
cind vara imbatrineste, toamna intinereste
culorile se aprind, ginduri te prind
verdele matur, copacul sur, cerul fara cusur…
apele se fac adinci, capata culori si niste stinci
galbenul e ud de asteptare
amintiri pe carare, rupte din soare
cad frunzele si cind nu bate vintul
tristetea nu o poate pastra cuvintul
=============
“Tristeţea mea-i atât de mare, încât aude şi nenăscuţii câini pe nenăscuţii oameni cum îi latră”.
Nichita
=============
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.
Fără concluzii care știi ce sunt... ("E o singură concluzie: totu-i o iluzie!")