Din gol se naște un plin,
Adâncul înaltul provoacă,
Răul te scapă de chin,
Uitarea în timpuri ne toacă,
Leac se ascunde-n venin,
...acesta e DARUL primit din senin!
Seminţe…
Când te găsești alergând gâfâind pe cărare
Şi viața îți pare o cursă în care
Doar cei mai rapizi ajung și înving,
Oprește-ți avântul spre visul perfid,
Găsește-ți cuvântul și gândul ferit
Ce-ascunde adânc adevărul mărunt
Şi toate le-ascultă, căci toate îți sunt
De mirare...
(golem)
ia toata durerea din mine
si sufl-o peste un morman de moloz
cum se spune ca ai dat viata omului
si trimite faptura nemernica
in temnita cea mai adanca a lumii
sa nu vada lumina zilei
si nevazuta de nimeni
sa nu iasa
sa nu iasa
nici macar o data
pana la invierea de-apoi
si-atunci da drumul golemului
prin paradisul tau de borangic
sa-si lase urmele labelor de noroi
si printre flori
parfumul sau statut
dintr-un veac
din care nu-ti vei mai aduce aminte
nimic
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.
Fără concluzii care știi ce sunt... ("E o singură concluzie: totu-i o iluzie!")