Seminţe…

cu urechea lipită de pământ
ascultam cum dinăutru
se reped cuvintele-n risipire de vânt
străfulgerându-mi în gând
toate cele se sunt și mai ales
toate cele ce nu sunt
eu am să cânt orișicând
am să descânt de câte ori am să vreau
vă spun asta direct, vă spun asta pe șleau

cu urechea lipită de piept
ascultam cum spuneați că-s nebun de legat
că nu-s drept
că nu-s așa cum vreți voi
aveți ghinion, nu pot să neg
aveți chiar dreptate, eu nu sunt întreg
dar mă-ntreb, voi sunteți întregi?
dragii mei dragi, frații mei blegi
aproape paraplegici, bezmetici
și la urma urmei, la marginea turmei
niște amărâți de venetici

cu urechea lipită de tâmplă
ascultam cum se-ntâmplă
să fiu
prin ceva aproape pustiu
ghiurghiuliu, moftangiu, bisturiu
prin carnea voastră, prin oase
prin tot ceea ce vă descoase
vă doare, ințeleg
vă doare și plângeți cu lacrimi amare
prin răni se presară cenușă din focuri ce ard
și sare din bulgări de sare
sau mai abitir, sare adâncă de mare
ritmuri alerte din balisete de bard
o mie de vorbe și versuri
ceva neînțelese sintagme, eresuri

ce mai chiote, ce mai haos
ce bine vă șade-n elementul repaos
cum spunea mai demult unul ce nu-și mai găsea
locul și firea în naos
hei, lei paralei, fii de hangiu și de lele din stradă
nu-s ochi să vă vadă, nici urechi
ciulite pe voi să v-asculte
nu-s multe cele ce-s bune prin voi
lei de doi lei și șase centime
bani folosiți de cei din vechime
sincer iarăși vă spun, mie mi-e greață
afară se-așează o groaznică ceață
vin demonii nopții și-acum vă înhață
și-au să vă poarte
prin viață sau poate, mai bine prin toate