Din gol se naște un plin,
Adâncul înaltul provoacă,
Răul te scapă de chin,
Uitarea în timpuri ne toacă,
Leac se ascunde-n venin,
...acesta e DARUL primit din senin!
Seminţe…
Când te găsești alergând gâfâind pe cărare
Şi viața îți pare o cursă în care
Doar cei mai rapizi ajung și înving,
Oprește-ți avântul spre visul perfid,
Găsește-ți cuvântul și gândul ferit
Ce-ascunde adânc adevărul mărunt
Şi toate le-ascultă, căci toate îți sunt
De mirare...
imaginarium: mintea cea de pe urma
auzita: esti cu masina, nu mai ai decit un singur loc, vreme rea, pe sosea; intilnesti trei personaje: o femeie in virsta care are nevoie urgent sa fie dusa la spital, prietenul tau cel mai bun din copilarie, femeia visurilor tale;
intrebarea: avind un singur loc in masina, pe cine alegi?
One Response to “imaginarium: mintea cea de pe urma”
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.
Fără concluzii care știi ce sunt... ("E o singură concluzie: totu-i o iluzie!")
E simplu: dai maşina prietenului tău să o ducă pe bătrână la spital, iar tu iei tramvaiul cu femeia visurilor tale (sau taxiul… depinde care vi se pare mai romantic!)
Din câte ştiu, asta era întrebare de interviu…