Seminţe…

prin lentila unui periscop

(ai mare dreptate, poete,
dar uneori mă ia gura sau mintea pe dinainte
și uit pentru o vreme conjugările subtile
ce aparțin reperelor dintre cele mai solide
asemenea unor cârje de încredere făurite din oțel vechi
sau din piatră rotundă lustruită fără cusur
de trecerea apelor învolburate
ce-și caută fără-ncetare un ocean numai al lor)

mă trezisem dintr-un somn adânc, lung și fără vise
iar pielea mea care părea a nu mai fi a mea
purta semnele peștilor și ale cochiliilor nautilușilor nedispăruți,
semnul delfinului și al mareelor înalte până la gravitația planetelor
inclusiv a stelelor aproape toate albastre și a lunilor toate nedezlegate

pielea mea de pe spate purta semnele unor nori duri, abisali și prelungi
ce aveau forma arcanelor, ciocanelor și tridentelor de luptă
aparținând provizoriu unor zei care-au fost cândva oameni
pieriți în războaiele fără de sfârșit ale nesubstanței

purtam unele semne pe care nu le recunoșteam pe de-a-ntregul;
în jurul ochilor mai ales, scrijelite palpitau lumini neclare, octogonale
aprinse-nghețat, arctic, antarctic, aidoma unor multiple stele polare
călăuze pe jumătate orbite prin pustiurile de nisip și gheață
pe care încă le mai am de străbătut până la marginea necunoscutului

nu știam dacă este noapte sau zi, delir provocat sau beție
tălmăceam greu runele ce se înșirau de la coate în sus spre umeri, pe gât
atârnând apoi de lobii urechilor cercei șoptiți, grei de înțelesuri
de parcă ar fi venit vara dintr-o dată și s-ar fi copt rubiniu și dulce cireșele

silabele prea puțin cunoscute se rosteau singure înăuntrul meu
lovindu-se sonor la anumite răstimpuri de sentimentele așezate santinele
la porțile deschise permanent ale cetăților morganatice de la răsărit de mine,
răsunând metalic, grav, cu rezonanțe adânci de bronz antic

din turnurile de veghe demult părăsite se înălțau stoluri speriate de grauri,
foste gânduri învălmășite-ntr-o zbatere dezordonată de aripi și țipete
răspândind neliniștea ființei tot mai puțin profunde departe, foarte departe
la limita superioară a imperceptibilului