Din gol se naște un plin,
Adâncul înaltul provoacă,
Răul te scapă de chin,
Uitarea în timpuri ne toacă,
Leac se ascunde-n venin,
...acesta e DARUL primit din senin!
Seminţe…
Când te găsești alergând gâfâind pe cărare
Şi viața îți pare o cursă în care
Doar cei mai rapizi ajung și înving,
Oprește-ți avântul spre visul perfid,
Găsește-ți cuvântul și gândul ferit
Ce-ascunde adânc adevărul mărunt
Şi toate le-ascultă, căci toate îți sunt
De mirare...
singuratatea gindului nerostit
parca esti pe o stea si nu pot ajunge la ea
sau aluneci spre un vis ce imi este interzis,
un fel de naluca, scinteie in dorul de duca,
esti ciutura in fintina, dar setea o sa ramina,
teaca sau sabie, alunecind pe ape corabie,
in margine de prezent, amintind de absent
val si mal, doar sunetul galopului de cal…
/si curge, si vine, nu stiu daca din mine sau din
sine… dar timpul no sa aline…
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.
Fără concluzii care știi ce sunt... ("E o singură concluzie: totu-i o iluzie!")