Din gol se naște un plin,
Adâncul înaltul provoacă,
Răul te scapă de chin,
Uitarea în timpuri ne toacă,
Leac se ascunde-n venin,
...acesta e DARUL primit din senin!
Seminţe…
Când te găsești alergând gâfâind pe cărare
Şi viața îți pare o cursă în care
Doar cei mai rapizi ajung și înving,
Oprește-ți avântul spre visul perfid,
Găsește-ți cuvântul și gândul ferit
Ce-ascunde adânc adevărul mărunt
Şi toate le-ascultă, căci toate îți sunt
De mirare...
toamna fara spectatori
toamna fara spectatori
tacere si cuvint, ecouri de tunete indepartate
iarba uscata asteapta intunericul frigului alb
in timp ce picaturi singuratice cad pe tabla veche
undeva scirtie un geam ratacit in deschideri
copacii isi uita dorinta de culoare in ud
pasii se ascund in fosnetul lichid al ploii sfioase
viata parca sa pierdut in cenusiul inserarii
treptele vechi au intepenit in urcoboriri
gindul se retrage ca un melc in cochilie
asteptind incremeniit vremuri de inviere
eternitatea e umezita de noaptea scursa
intermitent in clipele numarate de stropi
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.
Fără concluzii care știi ce sunt... ("E o singură concluzie: totu-i o iluzie!")